În temeiul dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 293/2004, republicată, privind Statutul funcţionarilor publici cu statutspecial din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se încheie prezentul Acord privind raporturile de serviciu, între următoarele părţi:

1. Ministerul Justiţiei – reprezentat de ministrul justiţiei;
2. Administraţia Naţională a Penitenciarelor – reprezentată de directorul general;
3. Organizaţiile sindicale reprezentative la nivelul sistemului administraţiei penitenciare:
   • Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică PUBLISIND reprezentată de preşedintele organizaţiei;
   • Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor reprezentată prin preşedintele organizaţiei;

denumite în continuare organizaţiile sindicale semnatare.

CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale

Art. 1

(1) Părţile semnatare recunosc şi acceptă pe deplin că sunt egale şi libere în negocierea acordului privind raporturile de serviciu şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia.

(1^1) Prin angajator se înţelege Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate, după caz.

(2) Angajatorul recunoaşte libera exercitare a drepturilor de natură sindicală, conform reglementărilor legale în vigoare.

(3) Prezentul acord, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 293/2004, republicată, privind Statutul funcţionarilor publici cu statutspecial din Administraţia Naţională a Penitenciarelor cuprinde dispoziţii referitoare la:

1. constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
2. sănătatea şi securitatea muncii;
3. programul zilnic de muncă;
4. perfecţionarea profesională;
5. alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.

(3^1) Prezentul acord se încheie în patru exemplare originale.

(4) În situaţia în care intervin alte reglementări legale favorabile funcţionarilor publici cu statut special, prevederile prezentului acord vor fi adaptate la acestea.

Art. 2 Clauzele prezentului acord produc efecte asupra tuturor funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Justiţiei şi angajatorului, cărora li se aplică prevederile Legii nr. 293/2004, republicată, privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Art. 3

(1) Prezentul acord este valabil până la 31.12.2012 şi poate fi modificat sau completat prin act adiţional ca urmare a acordului de voinţă al părţilor, în condiţiile legii.

(2) În condiţiile în care părţile nu convin asupra prelungirii valabilităţii acordului sau negocierii clauzelor cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea termenului, valabilitatea acestuia se prelungeşte de drept până la încheierea unui nou acord, dar nu mai mult de 12 luni.

(3) Orice solicitare de modificare a prezentului acord va face obiectul unei negocieri.

(4) Solicitarea de modificare se comunică în scris celorlalte părţi.

(5) Negocierile cu privire la modificare nu vor putea începe mai târziu de 10 zile şi nici mai devreme de 3 zile lucrătoare de la data primirii comunicării.

(6) Solicitările de modificare vor fi depuse de angajator la sediul organizaţiilor sindicale semnatare, iar cele ale organizaţiilor sindicale semnatare, la secretariatul angajatorului.

(7) La cererea organizaţiilor sindicale semnatare, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înaintea datei începerii negocierilor angajatorul va furniza, în condiţiile legii, informaţiile necesare negocierii acordului.

(8) Durata negocierilor colective nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice.

Art. 4 Angajatorul aduce la cunoştinţă prevederile prezentului acord, din oficiu, prin afişare în ANP şi unităţile subordonate şi prin publicare pe pagina de internet a ANP precum şi pe cele ale tuturor structurilor din subordine.

Art. 5 Angajatorul va consulta obligatoriu organizaţiile sindicale semnatare în toate cazurile în care iniţiază proiecte de acte normative, cu incidenţă asupra prevederilor prezentului acord.

Art. 6 Angajatorul va efectua reţinerea pe statul de plată a cotizaţiei pentru toţi membrii de sindicat, în baza acordului de voinţă exprimat în scris de aceştia, deducerea la impozit, conform Codului fiscal şi virarea acesteia în contul sindicatului.

Art. 7

(1) Problemele în aplicarea prezentului acord vor fi analizate în cadrul Comisiei mixte de dialog, constituită prin ordin de către ordonatorul principal de credite.

(2) În cazul în care comisia prevăzută la alin. (1) nu poate fi întrunită, ordonatorul principal de credite sau după caz, angajatorul, va constitui o comisie cu atribuţii similare.

(3) Oricare dintre părţi poate solicita convocarea comisiei prevăzute la alin. (1), în scris.

(4) La solicitarea organizaţiilor sindicale semnatare, trimestrial, va avea loc o întâlnire între reprezentanţii acestora şi angajator.

Art. 8

(1) Angajatorul asigură în mod gratuit organizaţiilor sindicale semnatare următoarele:

1. spaţii corespunzătoare, în sediul unităţilor unde sunt înfiinţate organizaţii sindicale reprezentative semnatare cu dotările corespunzătoare (telefon, fax, reţea internet) necesare desfăşurării activităţii, prevăzute de lege, iar pentru Biroul Executiv al organizaţiilor sindicale semnatare reprezentative la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, în incinta sediului angajatorului, din Bucureşti;
2. folosirea spaţiilor angajatorului, pentru desfăşurarea de adunări generale ale membrilor de sindicat, reuniuni, seminarii, organizate de sindicat.

(2) Angajatorul va permite organizaţiilor sindicale semnatare, constituite la nivelul unităţilor subordonate, să monteze în mod gratuit, aviziere în incinta instituţiei. Locaţia va fi stabilită de comun acord între conducerea organizaţiei teritoriale şi conducerea unităţii. La aviziere se vor afişa numai materiale cu caracter sindical sau profesional, avizate,semnate şi ştampilate de către organele de conducere sindicale.

(3) Organizaţiile sindicale vor suporta cheltuielile de întreţinere şi funcţionare aferente spaţiilor puse la dispoziţie de angajator, plata facturilor telefonice, reţea de internet, fax, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.

(4) Angajatorul va permite membrilor organelor de conducere ale organizaţiilor sindicale accesul cu telefonul mobil în sectoarele administrative din unităţi.

CAPITOLUL 2
Constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă

Art. 9

(1) Părţile se obligă să depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului instituţionalizat prin legislaţia în vigoare, în vederea ameliorării permanente a condiţiilor de muncă.

(2) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale personalului, angajatorul se obligă să constituie un fond de 15% din bugetul anual al A.N.P., în condiţiile legii.

(2^1) Cheltuirea fondului prevăzut la alin. (2) urmăreşte ca principale obiective:

1. amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de lucru în care îşi desfăşoară activitatea personalul cu prioritate în zonele în care nu s-au mai efectuat lucrări de reparaţii sau investiţii;
2. amenajarea sau construirea unor spaţii corespunzătoare pentru servirea mesei, vestiare, duşuri, depozitare bunuri personale;
3. amenajarea unor spaţii pentru efectuarea de activităţi sportive;
4. amenajarea unor spaţii pentru derularea corespunzătoare a activităţilor de formare profesională.

(2^2) Angajatorul, împreună cu organizaţiile semnatare, identifică unităţile care necesită de urgenţă o îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

(2^3) Angajatorul include în planul multianual de investiţii obiective de investiţii sau intervenţie în vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (2^1).

(3) Informarea organizaţiilor sindicale cu privire la cheltuirea fondului prevăzut la alin. (2^3), se realizează cu ocazia întâlnirilor trimestriale prevăzute la art. 3 alin. (9).

Art. 10 Angajatorul împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare, în cadrul comisiei mixte constituite potrivit art. 7 din prezentul acord au obligaţia de a face o evaluare semestrială a condiţiilor de munca, de a stabili măsurile privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, precum şi modul de cheltuire a fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de munca.

CAPITOLUL 3
Securitatea şi sănătatea în muncă

Art. 11

(1) Angajatorul se obligă să asigure funcţionarilor publici cu statut special condiţii de natură să le ocrotească sănătatea, integritatea fizică şi psihică, precum şi să aplice prevederile legale privind măsurile de protecţie şi siguranţă la locul de muncă, inclusiv cele de prevenire a incendiilor.

(2) Angajatorul se obligă să înfiinţeze la nivelul unităţilor centrale şi subordonate, structuri de securitate şi sănătate în muncă, având atribuţii de organizare, coordonare şi control şi să desemneze la unităţile teritoriale unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de prevenire a riscurilor profesionale.

(3) Persoanele cu atribuţii de securitate şi sănătate în muncă sunt obligate să facă instructajele de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu respectarea normelor interne în acest sens. Instructajul se va efectua şi individual, ori de câte ori funcţionarul îşi schimbă locul de muncă. În acest caz, instructajul se face înainte de începerea activităţii la noul loc de muncă. După fiecare instructaj, funcţionarul public cu statut special semnează fişa de protecţie a muncii.

(4) La nivelul angajatorului funcţionează Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă, potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare aprobat potrivit legii.

Art. 12 Angajatorul furnizează la solicitarea organizaţiilor sindicale semnatare informaţii privind modul de folosire a fondurilor destinate îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă.

Art. 13 Angajatorul are obligaţia să asigure echipamentul de protecţie corespunzător fiecărui loc de muncă conform prevederilor legale.

Art. 14 Contravaloarea echipamentului de protecţie este suportată de către angajator.

Art. 15

(1) Uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie, precum şi durata de folosire se stabilesc prin hotărâre de guvern, în funcţie de natura activităţii.

(2) La cererea organizaţiilor sindicale semnatare, angajatorul şi unităţile subordonate sunt obligate să pună la dispoziţie, în termen de 15 zile lucrătoare, informaţiile solicitate referitoare la situaţia echipării cu uniforme de serviciu şi echipament de protecţie.

(3) Modificarea modelului uniformei de serviciu se face cu consultarea organizaţiilor sindicale semnatare.

Art. 16

(1) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, părţile convin asupra următoarelor cerinţe minime:

1. asigurarea condiţiilor de spaţiu în conformitate cu normele legale de sănătate publică;
2. amenajarea ergonomică a locului de muncă;
3. asigurarea condiţiilor de mediu a spaţiilor de lucru – iluminat, microclimat, o temperatură optimă în spaţiile destinate activităţii, aerisire, igienizare periodică.
4. amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă (vestiare, grupuri sanitare, cantine, locuri special amenajate pentru fumători etc.), astfel încât acestea să asigure condiţii corespunzătoare conform reglementărilor europene obligatorii în domeniu.

(2) Angajatorul se obligă ca, în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, să adopte măsurile pentru adaptarea programului de lucru în funcţie de condiţiile climaterice de la locul de muncă, în cazul temperaturilor extreme.

(3) Salariaţii sunt obligaţi să păstreze in bune condiţii amenajările efectuate de conducere.

Art. 17 Angajatorul şi unităţile din subordine au obligaţia să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice pentru buna desfăşurare a activităţii, inclusiv prin adaptarea programului de muncă la condiţiile climaterice, în cazul temperaturilor extreme.

Art. 18

(1) Funcţionarii publici cu statut special în activitate ori pensionaţi, precum si soţul sau soţia şi copiii, aflaţi în întreţinerea acestuia, beneficiază de asistenţă medicala şi psihologică, medicamente, proteze şi dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale, în mod gratuit, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

(2) În funcţie de recomandările medicale, angajatorul va asigura, la solicitarea funcţionarilor publici cu statut special, mutarea în alte locuri de muncă adecvate şi, după caz, modificarea atribuţiilor de serviciu.

Art. 19 În cazul decesului funcţionarului public cu statut special, soţul/soţia sau, după caz, copii acestuia/acesteia ori, in lipsa acestora, părinţii şi moştenitorii legali ori persoana care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, primesc drepturile prevăzute de lege.

Art. 20

(1) Funcţionarii publici cu statut special beneficiază în exercitarea atribuţiilor de serviciu de protecţia legii. Angajatorul are obligaţia să elaboreze, împreună cu organizaţiilor sindicale semnatare, o metodologie privind protecţia personalului şi a membrilor de familie.

(2) Funcţionarii publici cu statut special, au dreptul la consultanţă juridică prin avocat asigurata de unitate, în condiţiile legii.

Art. 21

(1) Angajatorul are obligaţia, în urma examenului medical periodic efectuat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 şi a evidentelor existente la nivelul fiecărei unităţi, sa informeze organele competente, în vederea identificării bolilor legate de profesie şi luării masurilor care se impun.

(2) La solicitarea organizaţiilor sindicale semnatare, angajatorul va comunica rezultatele examenului periodic şi demersurile efectuate, cu acordul funcţionarului public cu statut special.

CAPITOLUL 4
Programul zilnic de lucru

Art. 22

(1) Durata normală a timpului de muncă va fi acoperită de funcţionar, în funcţie de specificul activităţii prestate în cadrul unităţii.

(2) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care funcţionarul public cu statut special, în funcţie de specificul activităţii îl prestează pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în cadrul unităţii, precum si timpul destinat formarii profesionale.

(3) Modul de planificare a programului pe ore şi zile se stabileşte de şefii unităţilor prin dispoziţii sau regulamente interne, cu avizul consultativ al organizaţiilor sindicale semnatare şi se afişează la sediile unităţilor.

(4) Orele de începere şi terminare a programului vor fi stabilite prin regulament intern.

Art. 23

(1) Durata normală de lucru pentru funcţionarii publici cu statut special este de 8 ore pe zi, sau de 40 de ore pe săptămână, potrivit legii, realizată prin săptămâna de lucru de 5 zile.

(2) Timpul de muncă prestat în afara duratei normale a timpului de muncă este considerat muncă suplimentară şi se pontează în mod corespunzător.

(3) În funcţie de specificul unităţii, se poate opta si pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale de 40 de ore pe săptămână.

(4) În cazurile în care durata normală a timpului de muncă se stabileşte potrivit alin 3, durata timpului de muncă zilnic nu poate depăşi 10 ore.

(5) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care include si orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pentru o perioadă de referinţă de o lună, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(6) Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de 3 luni, să nu depăşească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână.

(7) Programul de lucru se poate organiza de către şefii unităţilor astfel:

• 8 ore program de lucru – 16 ore timp liber, cu acordarea de zile libere în decursul lunii (numărul de zile libere este egal cu numărul zilelor de sâmbătă şi duminică din luna respectivă, precum şi a zilelor de sărbători legale ori declarate nelucrătoare);
• 12 ore program de lucru (în cursul zilei) – 24 ore timp liber urmate de 12 ore program de lucru (în cursul nopţii)– 48 de ore timp liber
• 12 ore program de lucru în timpul zilei – 36 de ore timp liber
• Alte forme de program, în funcţie de specificul unităţii cu consultarea sindicatelor semnatare

(8) În cazul în care angajatorul va stabili prin regulament intern, în condiţiile prevăzute la art.27 alin.(3) din prezentul acord, că programul de lucru al grupei operative constituită la nivelul unităţii este de 24 de ore, timpul liber de care beneficiază funcţionarul public cu statut special este de 72 de ore.

(9) Munca prestată în intervalul dintre orele 22-06 este considerată muncă de noapte.

(10) Durata normala a timpului de munca în regim de noapte, nu poate depăşi o medie de 8 ore pe zi calculată pe o perioadă de referinţă de maxim 3 luni calendaristice, cu respectarea repausului săptămânal

(11) Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

(12) Cei ce desfăşoară cel puţin 3 ore de muncă de noapte în cadrul programului normal de muncă sunt supuşi unui examen medical gratuit periodic, examenul medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii..

(13) Femeile gravide, lăuze şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă pe timp de noapte.

Art. 24

(1) Pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se aplică prevederile legale incidente în această materie.

(2) Plata muncii prestate peste durata normală a timpului de lucru se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative, potrivit legii.

(3) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Art. 25

(1) Zilele de sărbători legale sunt:

• 1 şi 2 ianuarie;
• prima şi a 2 a zi de Paşti;
• 1 mai;
• prima şi a doua zi de Rusalii;
• Adormirea Maicii Domnului;
• 1 decembrie;
• prima şi a doua zi de Crăciun;
• 2 zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestor culte.

(2) Ziua de 29 Iunie este considerată zi liberă plătită.

(3) Munca prestată în zilele de sărbătoare legală şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale, nu se lucrează, se compensează cu timp liber corespunzător conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Timpul liber corespunzător acordat în compensarea muncii prestate în condiţiile art. 1, se evidenţiază în foaia colectivă de prezenţă din perioada următoare prin simbolul „C” şi se acordă în compensare acelaşi număr de ore cu cele prestate efectiv în zilele de sărbătoare legală şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale, nu se lucrează.

(5) Timpul liber corespunzător acordat în compensarea muncii prestate în condiţiile art. 1 se determină astfel:

total timp de muncă lucrat conform prezenţei din pontaj (care cuprinde şi zilele de sărbători legale) – fondul de timp individual = muncă suplimentară + muncă prestată în zilele de sărbătoare legală şi în celelalte zile în care, în conformitate cu prevederile legale, nu se lucrează

Fondul de timp individual se calculează conform formulei prevăzute de art. 3 din decizia directorului general al A.N.P. nr. 304/05.01.2012.

(6) Luând în considerare regimul juridic diferit, evidența timpului lucrat în zilele de sărbatoare legală și în celelalte zile în care, conform legii, nu se lucrează (denumit în continuare Tsl) se va ține distinct de evidența timpului suplimentar de lucru (denumit în continuare Ts) în cazul în care acesta din urmă există.

(7) În luna acordării compensării cu timp liber corespunzător a Tsl, regimul compensării este:

1. similar celui aplicat compensarii Ts, în cazul în care în luna respectivă a fost evidențiat timp suplimentar de muncă, numai cu fracţiunea egală cu Ts (cu sporuri);
2. similar celui aplicat învoirilor plătite, în cazul în care în luna respectivă nu a fost evidențiat timp suplimentar de muncă (fără sporuri).

(8) În cazul in care la finalul lunii, Tsl depășește Ts, regimul Tsl va fi fracționat:

1. o fracție din Tsl, egala cu Ts evidentiat in luna respectiva, are regimul prevazut la pct. 2 lit. a);
2. diferența de Tsl are regimul specificat la pct. 2, lit. b)

(9) Perioada de timp reprezentând compensare cu timp liber corespunzator a Tsl, se include in fondul de timp al absentelor (Fta), fiind considerată absență justificată.

ART. 26

(1) Pentru perioada de timp lucrată suplimentar şi compensată cu timp liber corespunzător, personalul beneficiază de toate drepturile salariale permanente avute anterior, precum şi de cele acordate pe bază de pontaj aferente locului de muncă în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Orice perioadă de timp în care angajatul se află la dispoziţia angajatorului constituie timp de lucru şi se pontează corespunzător.

Art. 27 În anul 2012, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.

Art. 28

(1) În timpul programului de lucru funcţionarii au dreptul la pauză de masă, de 30 de minute.

(2) Pauza de masă se include în programul de lucru.

(3) Pentru funcţionarii cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în program de 24 de ore, pauzele de masă vor totaliza maximum o oră, timp inclus în programul de lucru.

Art. 29

(1) Repausul săptămânal este de două zile, de regulă sâmbăta şi duminica.

(2) În cazul în care activitatea de la locul de muncă, în zilele de sâmbătă şi duminică, nu poate fi întreruptă, şeful unităţii, cu avizul consultativ al organizaţiile sindicale reprezentative, va stabili condiţiile în care zilele de repaus săptămânal să fie acordate în alte zile ale săptămânii sau cumulate pe o perioadă mai mare.

Art. 30

(1) Funcţionarii publici cu statut special au dreptul la învoiri plătite de până la 10 zile calendaristice pentru fiecare dintre următoarele evenimente familiale:

1. căsătoria funcţionarului public cu statut special;
2. naşterea sau căsătoria unui copil;
3. decesul soţului/soţiei sau al unei rude de până la gradul al II-lea, inclusiv, a funcţionarului public cu statut special sau soţului/soţiei acestuia;

(2) De asemenea, pot beneficia de învoiri plătite cu durata de pana la 5 zile calendaristice, pentru fiecare din următoarele situaţii:

1. în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei;
2. în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul funcţionarului public cu statut special, al părinţilor, socrilor sau copiilor acestuia;
3. pentru alte situaţii sau evenimente excepţionale, de natură să justifice învoirea solicitată.

(3) Învoirile plătite se aprobă de conducerea unităţii, la cererea funcţionarului public cu statut special.

Art. 31

(1) Funcţionarii publici cu statut special din sistemul penitenciar, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia, vor beneficia de decontarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare, pe perioada concediului de odihna, în bazele Ministerului Justiţiei şi ale angajatorului, în condiţiile stabilite de lege.

(2) Angajatorul are obligaţia ca în termen de 60 de zile de la semnarea prezentului acord, să constituie la nivelul ANP structura specializată care va avea ca atribuţii contractarea biletelor de odihnă, tratament şi recuperare şi decontarea contravalorii acestora cu prestatorii de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 32 Programarea concediului de odihnă se face în luna decembrie pentru anul următor, angajatorul având obligaţia de a respecta planificarea. În cazuri excepţionale se pot face derogări de la planificare cu acordul ambelor părţi.

Art. 33 Funcţionarul public cu statut special poate fi chemat din concediul de odihnă în caz de forţă majoră pentru interese urgente ce impun prezenţa la locul de muncă. În acest caz, angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile funcţionarului public cu statut special, ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă, în condiţiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1946/2004.

Art. 34 Funcţionarul public cu statut special se poate deplasa în străinătate după informarea prealabilă a conducerii unităţii.

Art. 35 Prezentul capitol se completează cu prevederile actelor normative în vigoare, privind condiţiile în baza cărora funcţionarul public cu statut special are dreptul la concediu de odihnă, concediu de studii, învoiri plătite, concediu fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare.

CAPITOLUL 5
Pregătirea profesională

Art. 36

(1) Pregătirea profesională constituie totalitatea activităţilor de perfecţionare şi formare profesională.

(2) Prin termenul de formare profesională se înţelege orice procedură prin care un salariat dobândeşte o calificare, se specializează sau se perfecţionează şi pentru care obţine o diplomă sau un certificat care atestă aceste situaţii, eliberat de instituţiile abilitate conform legislaţiei în vigoare.

(3) Prin termenul de formare profesională continua – procedura prin care o persoana având deja o calificare ori o profesie, dobândeşte noi competenţe cognitive şi funcţionale (deprinderi);

(4) Formarea profesională a funcţionarului public cu statut special se realizează în condiţiile prevăzute de lege, activitate ce va fi coordonată de Comisia constituită la nivelul fiecărei unităţi, potrivit unui regulament ce se va aproba prin decizia directorului general al A.N.P.

(5) Formarea profesională şi formarea profesională continuă cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de munca, convenite între sindicat şi angajator.

(6) Dobândirea unei specialităţi şi/sau lărgirea domeniului de competenţă a personalului de specialitate se fac potrivit legislaţiei în vigoare.

(7) Activitatea de pregătire profesională cuprinde şi domeniul relaţiilor de muncă, management, dreptul la asociere şi libertăţile sindicale şi patronale.

(8) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativităţii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali.

(9) Formarea profesională a tuturor categoriilor de salariaţi va fi organizată şi suportată pe cheltuiala angajatorului (unităţii), în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli cu această destinaţie.

Art. 37

(1) Perfecţionarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale:

1. adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;
2. formarea deprinderilor şi abilităţilor practice necesare unui angajat din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
3. actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
4. reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice;
5. dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;
6. prevenirea riscului şomajului;
7. promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.

(2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale.

Art. 38 Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme:

1. participarea la cursuri organizate de către angajator şi de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;
2. adaptarea profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;
3. stagii de pregătire şi specializare în ţară şi străinătate;
4. familiarizarea debutanţilor cu problemele profesionale ale funcţiei pe care a fost numit ;
5. formare individualizată;
6. alte forme de pregătire (activităţi metodice, simpozioane, seminarii, conferinţe, cursuri universitare şi postuniversitare, dobândirea de atestate sau specializări, etc.) convenite între angajator şi salariat.

Art. 39

(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi funcţionarii publici cu statut special.

(2) Toate cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, organizate în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajator, în condiţiile legii.

(3) Angajatorul are obligaţia de a aloca 10% din veniturile proprii realizate în anul precedent pentru finanţarea programelor de perfecţionare profesională continuă, în condiţiile legii.

(4) Angajatul poate participa din proprie iniţiativă la cursuri de formare profesională în domeniul de specialitate, cu informarea în prealabil a angajatorului. Decontarea cheltuielilor de participare la cursuri în această situaţie este posibilă numai dacă legislaţia specifică prevede obligativitatea participării la astfel de cursuri precum şi obligaţia angajatorului de a suporta contravaloarea acestora.

Art. 40

(1) Planurile de formare profesională elaborate anul de către angajator, precum şi de organizaţiile profesionale corespunzătoare, cu avizul organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului Acord, sunt aduse la cunoştinţa funcţionarilor publici cu statut special.

(2) Planul de formare profesională va fi elaborat astfel încât prin diversele forme de pregătire să poată trece fiecare funcţionar public cu statut special, de minim două ori, în primii 5 ani de activitate şi, periodic, potrivit specificului funcţiei, pentru ceilalţi funcţionari publici cu statut special.

(3) Programarea individuală se face anual, sau de cate ori este necesar, după transmiterea graficului de pregătire profesională, în cadrul Consiliilor de conducere, după consultarea funcţionarului public cu statut special în cauză, la propunerea şefului direct şi cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului Acord, al cărui membru este funcţionarul public cu statut special.

(4) Participarea la cursuri de formare profesională, cu scoaterea din producţie, la cererea funcţionarului public cu statut special, poate fi inclusă în planul de formare profesională numai cu aprobarea angajatorului şi cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului Acord colectiv de muncă.

(5) Angajatorul va urmări ca cel puţin 50% din personal să participe la cursuri de perfecţionare în fiecare an.

(6) Părţile convin ca oferta şi calendarul de formare profesionala să fie accesibile întregului personalul.

(7) Formarea profesională a tuturor categoriilor de salariaţi este organizată şi suportată pe cheltuiala angajatorului, inclusiv taxele necesare obţinerii avizelor si calificărilor obligatorii in vederea exercitării profesiei şi îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

Art. 41

(1) Funcţionarii publici cu statut special nou angajaţi în unitate, la solicitarea şefului direct şi cu avizul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului Acord, vor fi sprijiniţi în ceea ce priveşte adaptarea profesională.

(2) Beneficiază de adaptare profesională toţi funcţionarii publici cu statut special aflaţi la prima angajare, funcţionarii publici cu statut special care au lucrat într-o unitate cu specific diferit sau au ocupat anterior o altă funcţie, precum şi funcţionarii publici cu statut special care s-au reangajat în unitate.

(3) Adaptarea profesională se organizează de către angajator.

Art. 42

(1) Formarea profesionala la nivelul angajatorului se face prin intermediul unor formatori certificaţi.

(2) Formatorii sunt desemnaţi de angajator dintre funcţionarii publici cu statut special calificaţi cu o experienţa profesionala de cel puţin 2 ani în domeniul în care se realizează formarea profesionala sau de furnizorii de servicii de formare profesională.

(3) Exercitarea activităţii de formare profesională se include în programul normal de lucru al formatorului.

Art. 43

(1) Cunoaşterea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională şi dobândirea cunoştinţelor de operare pe calculator – nivel mediu trebuie sa reprezinte o prioritate a perfecţionării profesionale a funcţionarului public cu statut special angajat în sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Funcţionarul public cu statut special angajat în sistemul administraţiei penitenciare poate studia limbile străine şi operarea pe calculator în cadrul pregătirii de specialitate organizate de unităţi precum şi prin pregătire autoplanificată.

Art. 44 Reprezentanţii organizaţiilor sindicale semnatare ale prezentului Acord participă în calitate de observator, la toate nivelurile, la examenele care certifică pregătirea şi perfecţionarea profesională şi managerială.

CAPITOLUL 6
Alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale

Art. 45

(1) În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale semnatare nu le pot înceta sau nu li se pot modifica raporturile de serviciu şi nu li se pot stabili alte atribuţii decât cele specifice funcţiei ocupate, pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasă la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului de conducere al organizaţiei sindicale.

(2) Nu le pot înceta sau nu li se pot modifica raporturile de serviciu atât reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatului, cât şi membrilor organizaţiilor sindicale, din iniţiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicală.

Art. 46

(1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere al organizaţiei sindicale este salarizată de organizaţia sindicală, raportul de serviciu se suspendă, cu păstrarea postului avut anterior.

(2) Perioada suspendării în condiţiile alin.1 constituie vechime în muncă şi în specialitate.

(3) Funcţionarul public cu statut special prevăzut la alin. 1 se încadrează în condiţii de muncă în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) Pe perioada suspendării în condiţiile alin. 1 funcţionarul public cu statut special beneficiază de toate drepturile ce decurg din legislaţia specifică acestuia, cu excepţia salarizării, care se suportă de organizaţiile sindicale semnatare.

Art. 47 În cazul în careactivitatea profesională a funcţionarului public cu statut special, care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei organizaţii sindicale, face obiectul controlului individual, atât din cadrul unităţii, cât şi de la eşaloanele superioare, organizaţiile sindicale semnatare din care face parte funcţionarul public cu statut special respectiv vor fi înştiinţate, în scris, în termen de 24 de ore de la declanşarea controlului.

Art. 48 Angajatorul nu poate verifica activitatea sindicală şi nici actele care decurg din această activitate.

Art. 49 În cazul în carefuncţionarul public cu statut special care deţine o funcţie de conducere în cadrul unei organizaţii sindicale este sancţionat direct, organizaţiile sindicale semnatare din care face parte funcţionarul public cu statut special respectiv vor fi înştiinţate, în scris, în termen de 24 de ore de la sancţionare.

Art. 50 La acordarea recompenselor, primelor, salariilor de merit şi sporurilor în cursul anului, este interzisă orice formă de discriminare pe criteriul apartenenţei sindicale.

Art. 51

(1) Membrii de sindicat pot organiza întâlniri la nivelul organizaţiilor sindicale în timpul programului de lucru, a căror durată nu poate fi mai mare de 5 ore lunar.

(2) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale pot desfăşura activităţi sindicale în timpul programului de lucru, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Durata activităţilor sindicale desfăşurate în timpul programului de lucru nu poate fi mai mare de 36 de ore lunar/unitate/organizaţie.

(3) Solicitarea referitoare la organizarea întâlnirilor în timpul de lucru desfăşurate conform alin. (1) şi (2) se înaintează în scris la conducerea unităţii cu cel puţin 2 zile înainte.

Art. 52 În conformitate cu prevederile legii sindicatelor, reprezentanţii organelor de conducere ale organizaţiilor sindicale semnatare vor participa la şedinţele Consiliilor de Conducere din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate.

Art. 53 Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale semnatare au acces cu prioritate la conducătorul unităţii, pentru rezolvarea problemelor privind activitatea sindicală.

CAPITOLUL 7
Dispoziţii Finale

Art. 54 Unităţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare desfăşurării activităţii subsecvente pregătirii, negocierii şi aplicării Acordului Colectiv.

Art. 55

(1) Angajatorul comunică la cererea organizaţiilor sindicale reprezentative, pentru documentare şi analize statistice, date cu privire la salarizarea funcţionarilor publici cu statut special, execuţia bugetară la anumite perioade, recompensele acordate, sancţiunile disciplinare aplicate, promovările şi împuternicirile în funcţie, obiectivele instituţiei, deciziile şi dispoziţiile angajatorului, ordinele ministrului justiţiei, situaţia proceselor având ca obiect raporturile dintre instituţie şi funcţionarii publici, în măsura în care nu constituie informaţii clasificate sau de interes personal potrivit legii.

(2) La solicitarea scrisă a organizaţiilor sindicale reprezentative, angajatorul şi unităţile subordonate comunică acestora situaţii privind salariile de merit şi primele.

(3) În cadrul activităţilor de negociere, consultare sau informare, angajatorul asigură acces la informaţie reprezentanţilor organizaţiilor sindicale semnatare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Părţile convin cu privire la aplicabilitatea prevederilor legale privind drepturile care se acordă funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la încetarea raporturilor de serviciu în urma reorganizării unor unităţi sau reducerii unor funcţii.

Art. 56 Părţile semnatare promovează un climat normal de serviciu, respectând prevederile legii şi ale prezentului acord.

Art. 57 Funcţionarul public cu statut special cu funcţii de conducere sau de coordonare are obligaţia de a respecta personalitatea şi demnitatea funcţionarilor publici subordonaţi, în cadrul relaţiilor de muncă şi conexe cu munca, respect datorat prin reciprocitate şi din partea funcţionarilor publici faţă de şefii lor ierarhici.

Art. 58

(1) Interpretarea clauzelor prezentului acord se face prin consens. Dacă nu se realizează consensul, clauzele se interpretează potrivit dreptului comun.

(2) Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul acord atrage răspunderea părţilor semnatare, în condiţiile legii.

(3) Dispoziţiile prezentului acord se aplică de la data semnării acestuia.