Servicile Corectionale din Norvegia

Gazde: director general Marianne Volan
presedinte sindicat KY Knut are Svenkerud

Website oficial: http://www.kriminalomsorgen.no/

Norwegian Correctional Services (Kriminalomorgen) reprezinta sistemul penitenciar si de probatiune si, totodata, o agentie guvernamentala responsabila de implementarea detentiei si pedepsei, care urmareste prevenirea actelor criminale, cat si oferirea de oportunitati infractorilor de a se schimba. Agentia se afla in subordinea Ministerului Justitiei si Securitatii Publice. Initial in 1875, agentia a fost creata ca Prison Board (Consiliul Penitenciar) subordonata Ministerului de Justitie si Politie, dupa care a fost desfiintata si inlocuita cu Norwegian Correctional Services.

Atributia principala a Serviciilor Corectionale din Norvegia se refera la asigurarea derularii pedepselor intr-o maniera care sa tina seama de scopul sentintei: prevenirea de noi infractiuni si linistea comunitatii. Serviciile Corectionale faciliteaza de asemenea, cooperarea cu alte agentii, cautand sa schimbe instinctul inculpatilor de a intreprinde alte actiuni infractionale.

Prin raportul nr.7/White-paper, se urmareste amplificarea politicii Guvernului in vederea dezvoltarii si imbunatatirii sistemului. Raportul descrie o politica de sentinta-executare echilibrata, pentru pregatirea unei vieti fara infractiuni.

Un mesaj principal al raportului este ca “pedeapsa care functioneaza” este decisiva pentru combaterea infractionalitatii si sprijinirea unei societati sigure. Pedeapsa trebuie sa fie de natura de a reduce recidiva. Astfel, pedeapsa inseamna mai degraba reabilitare, iar detintutii au aceleasi drepturi sociale ca toti ceilalti din societate.

Numarul mare de sentinte de scurta durata este o provocare: mai mult de jumatate dintre detinuti sunt condamnati pe mai putin de 2 luni. O reabilitare eficienta implica flexibilitate, atat in interiorul cat si in afara inchisorii.

Raportul este transmis la Parlament de catre Guvern, continand principii cu referire la sistem. Este un document mai degraba strategic, cu o politica ce se vrea implementata in sistem. Se considera faptul ca mai multe pedepse in comunitate au recidiva mai mica si, de asemenea, detinutii au numeroare probleme sociale sau de sanatate, insa au in continuare drepturi, drepturi care trebuie sa-si urmeze cursul.

Directorul general al Serviciilor Corectionale din Norvegia, Marianne Vollan este si presedinte intr-unul dintre departamentele Ministerului Justitiei si Securitatii Publice din Norvegia.

Conform acordului de baza pentru functionarii publici, se urmareste crearea celor mai eficiente baze in vederea unei bune cooperari intre parti la toate nivelurile. In afara acestui acord, se pot incheia si alte acorduri la nivel local, prin care pot fi identificate alte modalitati de colaborare.

Formele de codeterminare sunt: informarea, discutia si negocierea.

• Informarile

Angajatorul este obligat sa furnizeze informatii reprezentantilor sindicali care vizeaza in mod direct situatia profesionala a angajatilor si, de asemenea sa transmita informatii referitoare la: contul si situatia financiara a agentiei, hotarari adoptate de conducere, noi persoane desemnate in cadrul agentiei etc.. Informatia este transmisa atat in cadrul intalnirilor, cat si in scris/forma electronica. 

Documentele solicitate de sindicate trebuie puse la dispozitie si de asemenea, trebuie stabilit de la inceput daca acestea sunt informative, sau se solicita in vederea unei discutii/negocieri. 

Informatia transmisa nu trebuie sa contina terminologie specizata, insa in situatia in care tematica este complexa si specifica sau implica cunostinte aprofundate, angajatorul trebuie sa se asigure ca reprezentantul va avea o explicatie suplimentara privind termenii utilizati.

Reprezentantul sindical are obligatia sa transmita angajatorului orice informatie interna, care are semnificatie pentru acesta.

• Discutiile

Principalele teme de discutii sunt: propuneri de buget, redefinirea posturilor, realizarea proiectelor, planurile agentiei si planul de operare, achizitiile, intocmirea planurilor de lucru, realocarea intre cheltuielile cu salariile si cheltuielile operationale, formarea profesionala etc.. Ca exemplu, fisele de post sunt discutate cu sindicatele, insa la nivel local. De retinut este faptul ca fiecare subiect este dezbatut la nivelul la care are loc.

Orice alte subiecte considerate de interes de oricare dintre parti, pot fi solicitate spre discutie si dezbatute

• Negocierile

Deciziile luate ca urmare a negocierilor trebuie sa:
o Se afle in sfera de autoritate a angajatorului
o Se afle in cadrul rezolutiei bugetului adoptat de Storting sau in cadrul autoritatilor bugetare acordate de Storting
o Fie supuse atentiei si in conformitate cu reglementarile sau prioritatile stabilite pentru agentie de catre ministerul competent, sau, de catre autoritate, de catre agentie in sine

In afara situatiei cand partile convin, angajatorul este obligat sa intre in negocieri cu sindicatele prin reprezentantii sindicali alesi, cu privire la probleme care pot fi abordate. 

Urmatoarea lista de subiecte pentru negocieri este exhaustiva: 

a) modificari organizationale interne (doar cu respectarea simultana a urmatoarelor conditii: modificarea organigramei, modificarea dureaza mai mult de 6 luni, modificarea implica realocarea de personal sau echipamente).
b) crearea noilor posturi
c) masuri de protectie sociala si distribuirea fondurilor de asistenta sociala
d) regulamente personal
e) utilizarea spatiilor la locul de munca, spatii de agrement si cantine (plasarea deciziilor privind birourile care vor fi utilizate individual de catre angajati sunt subiecte de discutie, nu negociere)

Sindicatele au dreptul de a-si exprima opiniile in chestiuni care, in conformitate cu acordul, nu fac obiectul unor negocieri. Daca sindicatele solicita, se poate ajunge la niveluri superioare, dar nu mai sus de ministerul competent.

Trebuie stabilit de la inceput daca subiectul care se afla pe agenda este punct de negociere sau de consultare. Sindicatul considera mereu ca orice problema trebuie negociata. 

Directorul general al Serviciilor Corectionale din Norvegia si directorul regional sunt alesi de ministrul Justitiei si Securitatii Publice, iar personalul din penitenciare de catre directorul local.
Metafora introdusa in cadrul discutiei de directorul general al ANP Norway puncteaza exact modul la care au loc discutiile si negocierile:

• Organizatia sindicala si ministerul discuta de MARIME
• Agentia si ministerul discuta de IMPARTIRE
Propunerea vicepresedintelui SNLP este ca urmare a experientei discutiilor cu Administratia Nationala a Penitenciarelor si anume, faptul ca in multe situatii, dupa o discutie initiala cu Administratia Nationala a Penitenciarelor din Romania, este necesara o intalnire le nivelul Ministerului Justitiei, astfel incat este de preferat ca discutia sa aibe loc intre toate cele trei parti simultan.

Regulamente privind parasirea sau absenta de la locul de munca

1. Intalnirile obligatorii initiate de ANP Norway pentru participarea sindicatelor sunt platite
2. Timpul liber pentru pregatirea sedintei (inainte sau dupa sedinta) sunt de asemenea platite
3. Pe an se acorda maxim 12 zile lucratoare pentru indeplinirea activitatilor sindicale
4. Participarea la cursuri sau conferinte este platita

Bugetul pentru salarii

Referitor la impartirea bugetului pentru salarii, cele doua parti participante la discutie (Serviciile Corectionale si sindicatul din Norvegia) detaliaza faptul ca exista un acord tarifar, astfel incat spre exemplu, nu se poate acorda mai mult decat ce s-a stabilit la nivel national; Serviciile Corectionale nu pot stabili valoarea salariului. Diferenta dintre doi angajati in doua penitenciare diferite poate fi de maxim 2,3%..

Actiunile de protest

Angajatii din Norvegia au dreptul la greva, iar pe parcursul acesteia, membrii de sindicat sunt platiti de sindicat. 
Anul trecut, pentru prima data in 28 de ani, a avut loc o greva pe perioada nedeterminata in Norvegia, afectand mai multe institutii guvernamentale (scoli, centre de ingrijire a copilului si bineinteles, penitenciare).

Aproximativ 52 de prizoneri, consumatori de droguri sau agresivi, au fost eliberati intrucat lucratorii de penitenciare au aderat de asemenea la greva. Acest eveniment este fara precedent in istoria Norvegiei.

Prin urmare, dialogul social in Norvegia este interpretat in conformitate cu Organizatia Internationala a Muncii, la un nivel dezvoltat si in continua dezoltare:”dialogul social include toate tipurile de negocieri, consultari sau pur si simplu schimb de informatii intre sau printre, reprezentanti ai guvernului, angajatorilor si angajatilor, pe probleme de interes comun referitoare la politica economica si sociala”.