Biroul Executiv al Blocului National Sindical a analizat in cadrul sedintei din data de 30 octombrie 2008 situatia sociala tensionata existenta in Romania si a decis pozitia confederatiei fata de actiunile revendicative ale personalului din sectorul public.

In continuare va prezentam declaratia presedintelui BNS, Dumitru Costin, la finalul sedintei Biroului Executiv al Blocului National.

Declaratia Presedintelui BNS, Dumitru Costin,
la finalul sedintei de Birou Executiv
din data de 30 octombrie 2008

Biroul Executiv al Blocului National Sindical a analizat astazi indelung momentul revendicativ si putem sa va comunicam din partea Biroului Executiv al BNS urmatoarele mesaje:

In ceea ce priveste cresterea salariilor profesorilor. Blocul National Sindical isi mentine opinia conform careia in momentul de fata este nevoie sa se produca o corectie semnificativa in salarizarea profesorilor. Aceasta corectie trebuie insa produsa concomitent cu stoparea tututor cheltuielilor nejustificate care se fac in sistemul educational. Pentru a va exemplifica va comunicam faptul ca pe datele si pe cifrele oficiale ale Romaniei, din acest faimos 6% procent din Produsul Intern Brut alocat educatiei, pentru salarii se cheltuiesc doar 37% din aceasta alocatie, in timp ce media pe economia nationala este undeva la 42%. Deci, in educatie cheltuiala cu resursa umana este mai mica decat media pe economie.

Aceasta crestere de salarii insa trebuie sa se produca diferentiat, in functie de prioritatile educationale ale Romaniei. In momentul de fata constatam ca exista anumite discrepante in grilele de salarizare in sectorul educational. Anumite categorii profesionale sunt deja foarte bine plasate si au beneficiat in ultima perioada de timp de cresteri salariale semnificative si daca acum acestora le mai adaugam o crestere de 50% vom avea o problema cu restul. Cand spun ca trebuie sa ne orientam ce vrem sa facem, trebuie sa ne gandim ca avem invatamant de proasta calitate in mediul rural, trebuie sa stopam cheltuielile facute aiurea, trebuie sa stimulam cresterea calitatii in actul educational, trebuie sa ii stimulam pe profesori. Nu putem sa mergem la nesfarsit cu unii care se fac ca ii platesc si altii care se fac ca muncesc. Trebuie sa introducem indicatori de calitate in actul educational, lucru fara de care nu putem sa mergem mai departe. Inainte de toate, trebuie sa stopam actualul mers inertial al sistemului educational din Romania care continua sa pregateasca someri pe banda rulanta.

Noi credem ca printr-o negociere temeinica si printr-o asumare politica cu date si cifre pe masa se pot produce corectii semnificative in salarizarea profesorilor din Romania, se pot inchide acele unitati scolare care in momentul de fata consuma si nu genereaza absolut nimic – ma refer la investitii care sunt facute de dragul de a fi facute, pentru a servi clientela centrala sau locala, clientela care isi permite sa schimbe termopane de nu stiu cate ori pe an, isi permite sa schimbe mobilier de mai multe ori pe an, sa investeasca banii in tot felul de alte bazaconii fara niciun fel de eficienta.

Noi credem ca un interval de doua luni de zile ar fi mai mult decat rezonabil pentru ca aceasta problema sa fie transata astfel incat de la 1 ianuarie, in conditii clare, precise, profesorii sa intre pe o grila salariala noua, corecta, echitabila, legata de performanta, cu conditia inchiderii robinetelor prin care se scurg o multime de bani publici.

In ceea ce priveste functionarii publici, nu suntem in momentul de fata in masura sa sustinem o revendicare care suna in urmatorul fel: „o crestere salariala in sectorul bugetar cu 50%”. Asa cum ati subliniat in mai multe interventii si voi, si noi am atras atentia ca exista niste discrepante uriase, ordin de multiplicare de la 1 la 70, intre cel mai mic si cel mai mare venit salarial din zona bugetara. Este imoral in momentul de fata sa afirmi si sa sustii ca vrei o crestere salariala de 50% in sectorul bugetar. Pentru ca vor beneficia si aia care se afla deja cocotati in pod cu niste venituri foarte mari si cu performante extrem de scazute, in general clientela.

In ceea ce ne priveste, sustinem eliminarea tuturor acestor distorsiuni din sistemul de salarizare din sistemul public, consideram absolut necesara rezolvarea problemei salarizarii in sistemul public printr-o lege unitara, care sa aseze intr-o grila judicioasa categoriile socio-profesionale din acest sector. Consideram ca atitudinea Guvernului care reiese din proiectia Bugetului pe anul 2009 trebuie stopata imediat.

O sa va dau cateva cifre: In timp ce pentru intreg sectorul public finantat din bugetul de stat cresterea salariilor de baza este prevazuta sa se realizeze cu 6.3%, domnii care au proiectat bugetul au grija ca alte componente ale castigului sa fie lasate mult mai largi.

Si o sa subliniez:

• Fondul de premiere: 26% – In mana cui se afla fondul de premiere? In mana sefului
• Orele suplimentare: 20% – munciti, oameni buni, la fel de prost si ineficient dar mai mult pentru ca avem rezerve de bani pentru plata orelor suplimentare. Ca lider sindical reprezentand inclusiv salariati din sectorul public ma pronunt impotriva cresterii nejustificate a numarului de ore suplimentare doar pentru ca isi permit domnii conducatori de institutii sa ii plateasca dublu pe salariati avand in vedere ca salariile lor de baza sunt mizerabile. Nu vrem ore suplimentare, vrem organizare corecta a muncii. 20% ore suplimentare…Cine vine la ore suplimentare? Seful decide cine vine la ore suplimentare.
• Indemnizatii pentru cumul de posturi: 22%. Cine decide cum se face cumulul de posturi? Seful
• Alte drepturi salariale (sporuri, bonificatii): 17%. Cine decide? De cele mai multe ori seful. Este o manifestare clara a mentinerii sistemului de tip clientelar in sectorul public asa ca nu ma mira sustinerea pe care un astfel de proiect de lege o va avea in Parlament. Unii se gandesc „Vin alegerile, or sa plece ai lor si intra ai nostri cu pixurile si stampilele in dispozitiv si ei vor fi cei care vor controla sistemul”.

Oamenii din sectorul public pe care noi ii reprezentam isi doresc un sistem de salarizare corect si transparent in care partea variabila a veniturilor salariale – care, de cele mai multe ori este dependenta de acest sistem clientelar, controlat politic, excesiv birocratic, care creeaza prejudicii cetatenilor – sa fie eliminata. Dorim ca responsabilitatile din fisa postului pentru functionarii publici sa fie clar precizate pentru ca multe precizari sunt imperfecte si dau libertate de miscare nejustificat de mare conducatorilor de institutii publice. Mai nou, vad ca in timp ce noi ne batem capul cu salarizarea, cu ce trebuie facut in domeniu, au avut grija sa impinga un act normativ prin care li s-a dat posibilitatea sa devina si presedinti de sindicat. E ca si cum la o societate comerciala din mediul privat directorul general ar fi si presedinte de sindicat. Au grija pentru ca trebuie sa isi conserve anumite pozitii de forta in relatia pe care o au cu salariatii si, de ce nu, in eventualitatea unei schimbari politice sa poata sa actioneze.

Oamenii pe care ii reprezentam noi vor sa munceasca corect, cinstit, munca sa le fie platita in mod corect si vor sa iasa din acest sistem de tip clientelar care se manifesta in continuare in Romania.

In ceea ce priveste un alt sector care sustine in momentul de fata si a declarat intentia de a participa in actiuni sindicale revendicative, ma refer la sistemul public de sanatate, n-o sa va dau decat doua cifre si o sa vreau ca impreuna cu voi – asa cum noi astazi lansam aceasta tema – sa punem intrebarea: „Unde sunt banii publici in contextul in care medicii rezidenti sunt platiti aproape la nivelul salariului minim in spitale?”.

Si va dau doua cifre:

• venituri totale in bugetul fondului de asigurari de sanatate, bani cheltuiti pentru sanatatea publica in Romania, in 1999 – 1838.6 milioane lei
• In 2009, pe proiectul de buget pe anul 2009, aceasta cifra este de 18.150 milioane lei

A crescut in termeni nominali de 10 ori suma de bani alocata sanatatii publice din Romania. Unde sunt banii contribuabililor? Unde sunt banii asiguratilor in timp ce salariatii din sistemul de sanatate au aceste salarii mizerabile?

Daca nu punem lucrurile corect, transparent, daca nu punem cifrele si nu discutam in contextul lor, sa vedem unde se scurg acesti bani publici, unde se acumuleaza averi uriase in urma unor servicii sau pseudoservicii prestate in mediul sanatatii publice, cererea revendicativa a colegilor nostri din sanatate nu va putea sa fie onorata. Pentru ca intram in cu totul alta zona: nu putem sa inchidem bugetele de venituri si cheltuieli. Vor trebui stopate anumite cheltuieli care in momentul de fata sunt absolut nejustificate. V-am dat aceasta cifra. In zece ani bugetul a crescut de zece ori la sanatate. Unde sunt serviciile de calitate si unde sunt banii asiguratilor, ai contribuabililor? Cineva trebuie sa dea raspuns la aceasta intrebare, cu datele pe masa, cu cifrele pe masa, sa vedem cine ce bani ia din acest buget. Asa cum v-am spus, in spitale, cel putin, situatia e dramatica. Avem situatii sintetice privind evolutia numarului de spitale, a numarului de dispensare si de policlinici, acolo unde era zona preliminara. Vreau sa va spun ca a scazut spectaculos numarul de dispensare si policlinici si a crescut in schimb numarul medicilor de familie care au preluat o buna parte din aceste functii. Ar trebui sa ne uitam pe veniturile tuturor in societatea romaneasca si sa vedem cum stau lucrurile. Sunt foarte multi bani publici care dispar efectiv. Iar atunci cand mergi sa discuti cu decidentul politic – Guvern sau ministru – ti se raspunde frumos: „Nu sunt resurse”

In ceea ce priveste restul mediului economic – pentru ca Blocul National Sindical reprezinta si salariati din restul economiei, din zona productiva, zona de servicii – tin sa va informez ca acest tip de abordare a generat in intreaga structura BNS cereri revendicative la nivelul societatilor comerciale, regiilor autonome. Aceste cereri se inscriu exact in acest tip de solicitare: cresteri salariale de 50%.

Ajungem in momentul de fata sa punem in discutie o situatie aparuta nu din cauza noastra: de la invrajbirea dintre indivizi, intre institutii ale statului, de la razboaie purtate intre Presedintie, Guvern, Parlament, am ajuns in momentul de fata sa discutam despre o situatie pe care noi, cei din BNS, nu ne-o dorim – invrajbirea intre diverse catogorii socio-profesionale. Am ajuns in aceasta situatie din pacate iar pentru asta nu exista decat o singura solutie, o solutie politica. Oamenii politici care ne conduc trebuie sa lase minciuna si demagogia deoparte – ne intereseaza prea putin ca sunt in campanie electorala –, trebuie sa se aseze la masa cu noi toti. Avem disponibilitatea, cel putin noi, cei din Blocul National Sindical, sa negociem si sa gasim solutiile cele mai bune in contextul in care nu punem in pericol mersul inainte al societatii romanesti.

Vreau sa va mai informez ca avem deja semnale clare din multe domenii de activitate productive – o sa incep in principal cu industria de automobile, autovehicule si componente auto, avem semnale si din alte zone legate de serviciile care deservesc aceasta industrie (servicii de transport, samd) – avem semnale clare asupra faptului ca se reduce programul de lucru pentru multi dintre salariati pe care ii reprezentam. Avem o cifra pana in momentul de fata confirmata de 18.000 salariati dar numarul este in crestere, salariati al caror program de lucru se reduce. Este un prim simptom a ceea ce se intampla in Romania si la nivel mondial. Programul redus de lucru si salariile mai mici reprezinta faza de dinaintea unei situatii de disponibilizari colective care poate avea loc.

Suntem extrem de ingrijorati de situatia actuala si, cel putin in ceea ce ne priveste, nu credem ca o solutie simplista, o revendicare simplista din punct de vedere sindical abordata de genul 50% este cheia problemei.

Solutia se poate gasi numai la masa, operand insa masiv in domeniile respective, taind in carne vie, aruncand incompetenta, coruptia, birocratia peste masa, taind cheltuielile nejustificate si alocand corect resursele publice. Este singura solutie pentru a iesi din criza. Alte solutii nu intrevedem.

Ceea ce ar putea sa urmeze pe noi ne ingrijoreaza. Ne ingrijoreaza varianta sa intram pe o spirala inflationista, galopanta, ne ingrijoreaza ca s-ar putea ajunge la o putere cumparare mai mica si la locuri de munca mai putine pentru oamenii pe care ii reprezentam.

Avem disponibilitatea ca impreuna cu ceilalti colegi sa construim un mesaj si un tip de solutie pe care sa le sustinem in fata Guvenului si a partidelor politice. Avem disponibilitatea ca odata finalizat un astfel de punct de vedere comun – pentru ca, dupa cum ati putut constata, avem pareri relativ divergente – daca finalizam un astfel de punct de vedere unitar, avem disponibilitatea sa mergem in actiune sindicala impreuna. Daca nu, vom actiona in limita puterilor si competentelor noastre pentru a sustine ceea ce noi astazi v-am declarat.

Reporter: Sustineti o schimbare, o modificare a legii salarizarii in domeniul bugetar?

Dumitru Costin: E obligatoriu. In ciuda declaratiilor facute de doamna Mariana Campeanu, Ministrul Muncii, centralele sindicale din Romania au avut pe lista de revendicari an de an, incepand cu anul 2000, salarizarea in sistemul public. Am atras atentia in repetate randuri asupra problemelor care apar in sistemul bugetar, asupra faptului ca unii se duc mult inainte si ca ies din zona de normalitate. In 2001, in Acordul Social incheiat cu Guvernul Nastase, era pe lista de revendicari. In 2002, Adrian Nastase s-a angajat din nou, prin semnatura, sa finalizeze pana la sfarsitul anului 2002 noua lege a salarizarii in sistemul bugetar. In 2003 la fel, in 2004 la fel. La sfarsitul anului 2004, pe final de mandat Guvernul Nastase a angajat un audit cu o firma specializata (cu o finantare a Bancii Mondiale) pe sistemul de salarizare din sistemul public din Romania si a aratat nebunia care se intampla in acest sistem acum. In 2005 a existat o tentativa din partea actualului prim-ministru Tariceanu pentru a impinge si a finaliza aceasta lege, mai ales ca era pe lista de revendicari negociata cu centralele sindicale. Au existat la vremea aceea doua ministere care s-au opus cu vehementa la vremea respectiva – Ministerul Justitiei si Ministerul de Interne. Cei doi ministri de la vremea respectiva au spus „nu este momenul, mai asteptam”. In 2006 a fost din nou pe agenda, in 2007 la fel. Am insistat asupra cestui subiect. De fiecare data insa tot ceea ce a fost generat prin proiectiile de buget, prin politica salariala, nu a facut nimic altceva decat sa stimuleze acelasi sistem prost.

Reporter: V-ati gandit la o strategie de greve pentru perioada urmatoare?

Dumitru Costin:In urma cu 15 minute am inchis sedinta Biroului Executiv in care am stabilit un punct de vedere pe care il comunicam oficial celorlalte federatii si confederatii sindicale. Vom actiona in functie de evolutia discutiilor cu ei, in masura in care vom ajunge la un acord privind solutiile pe care urmeaza sa le avansam in sustinerea revendicarilor noastre. Este aberant ca eu, ca presedinte de confederatie sindicala BNS, sa ies si sa declar public „sustin cresterea salariilor bugetarilor cu 50%” si v-am spus de ce. Bugetar e si cel cu 6 milioane din cultura, bugetar e si cel care are 4.000 de euro pe luna acum. Trebuie sa stim caror categorii bugetare ne adresam, catre cine trebuie directionata aceasta crestere si cu ce conditii. Daca ajungem la o astfel de solutie, daca vor dori celelalte confederatii si federatii nationale sa lucram impreuna si sa construim un punct de vedere comun pe care sa il sustinem, intram in batalie. Daca nu, ne rezervam dreptul sa ne sustinem singuri punctele de vedere, principiile si obiectivele pe care le-am mentionat, atat public cat si prin actiunile pe care le vom face.

Reprezentam interesele a circa 300.000 de salariati, din care circa 30.000 sunt in zona bugetarilor, indivizi cu salarii foarte mici pe care vrem sa ii sprijinim. Nu vrem sa mergem cu revendicari care suna bine, interesant, dar care nu vor face nimic altceva decat sa umple tot buzunarele celor care au bani.