Din 2006 legea de executare a pedepselor in vigoare pe atunci a permis acordarea de „castig” detinutilor pentru elaborarea de lucrari stiintifice. Initial castigul era raportat la durata elaborarii dar prin Legea nr. 254/2013 acesta a fost fixat la 30 de zile pentru fiecare lucrare, fara a se stabili limite sau conditionari.

Evolutia cronologica a cadrului normativ:

1. 2006 – legea 275 introduce posibilitatea detinutilor de a fi liberati conditionat mai devreme, daca elaboreaza lucrari stiintifice;
2.  2006 – HG 1897 – Regulamentul de aplicare a Legii 275 nu aduce nicio clarificare procedurala;
3. 2010 – HG 1113 – modificare HG 1897;
4. 2011 – decizia ANP 619 stabileste (printre altele) metodologia pentru acordarea zilelor considerate executate ca urmare a elaborarii de lucrari stiinfice publicate sau a inventiilor brevetate de catre persoanele private de libertate;
5. 2013 – legea 253 (pedepse neprivative de libertate etc);
6. 2013 – legea 254 (pedepse privative de libertate);
7. 2013 (pana in prezent) – nu se emite Regulamentul de aplicare a Legii nr 254/2013;
8. 2014 – OUG 3 – permite ultraactivitatea HG1897 modificata prin HG 1113;
9. 2015 – varf de lucrari stiintifice: 331 – de 5 ori mai multe lucrari fata de 2014 – presa ia atitudine;
10. 2016 – se vrea schimbarea legii dar nu pare simplu; se cauta rapid vinovati de serviciu pentru a furniza presei asigurari ca se lucreaza.

Legea noua de executare precum si vechiul Regulament de aplicare care produce inertial (dar si legal, prin OUG 3/2014) efecte, in lipsa altuia care tot intarzie sa fie emis de 3 ani, nu ne ajuta procedural cu nimic, astfel incat inclusiv la data prezentului articol singura procedura care orienteaza comisiile din sistemul penitenciar este Decizia nr. 619 din 2011 emisa de ANP in temeiul unei legi de executare abrogate de niste ani. Dincolo de faptul ca aceasta procedura a fost energic improvizata sau ca sa fim eleganti, inspirata de pe unde s-a putut, pentru ca din legislatia noastra a fost imposibil, sa mai mentionam ce ar trebui sa se intample cu un act subsecvent daca temeiul in care a fost dat este abrogat? 

Explozia de lucrari stiintifico-penale din 2015 a atras atentia mass-mediei care a sesizat ca sistemul penitenciar a devenit o pepiniera academica de unde se lanseaza in cariere stiintifice tot felul de cercetatori care-si descopera pornirile geniale numai dupa condamnare si le pierd imediat dupa liberare. Ce sa-i faci, asta e efectul mediului carceral asupra nivelului de inspiratie!

Insistentele, de altfel indreptatite, ale presei au urnit ministerele, academiile si mediul universitar acestea din urma vazandu-si exponentii terfeliti in listele publice ce includ somitati care au coordonat cu pasiune stiinta emanata de dupa gratii. De urnit s-au urnit dar sa vedem ce cale vor urma si ce tinte au fost alese. Care sa fie vinovatii de serviciu pentru fenomenul Penal Academic Escape (termenul ne apartine) indus prin lege si mentinut in viata cat mai mult posibil din interese politice evidente daca este sa ne uitam pe lista membrilor academiei penale?

Cu tintele nu este chiar simplu. De exemplu, MJ nu poate sa loveasca direct in adevaratii vinovati, initiatorii prevederii legale si cei care ar fi avut in putere sa schimbe aceste prevederi sau profesorii care si-au asociat numele cu opere dubios de alese coordonand (pana la scrierea integrala) lucrari care nu pot fi analizate sau contestate de salariatii din sistemul penitenciar care nu au astfel de competente. Ar fi autoranire sau atac interinstitutional care nu se practica in guverne. Insa pare la indemana sa caute in propriile structuri subordonate presupuse abuzuri savarsite de comisiile puse efectiv la zid de o prevedere legala mentinuta neclara si deci permisiva in favoarea celebritatilor esuate prin puscariile patriei. 

Zice legea in vigoare ca „(art 96 alin 1) pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează: f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.” 

Mai departe nu avem cine stie ce, decat o decizie veche a ANP cu formularele care trebuie completate si cu ceva indicatii. Si totusi Decizia 619/2011 excede legii cel putin la partea in care stabileste in competenta comisiei pentru liberarea conditionata, analiza si solutionarea cererii pentru acordarea zilelor castig (a se vedea art. 77 din decizie). 

Cititi atent mai departe! Printr-o decizie de DG ANP desueta (avand in vedere faptul ca temeiul legal al deciziei este abrogat) se stabilesc abuziv competente pentru persoane care nu se subordoneaza DG ANP (judecatorul delegat si consilierul de probatiune). Cu toate acestea, Ministerul Justitiei prin ANP (cel putin asa am fost informati) cere dovezi, prin intermediul unor adrese cu termen de raspuns extrem de rapid, ca aceasta comisie, atunci cand a analizat solicitarile de acordare a zilelor castig, a avut in vedere anumite lucruri care nu sunt prevazute nici in lege, nici in regulament, nici in decizie. Cumva Circul Globus se instaleaza la etajul 1 in ANP? 

Dovada a ceea ce afirmam este ultima adresa a ANP prin care se incearca scoaterea castanelor coapte din foc cu mana vinovatilor de serviciu din unitati, cei care au fost obligati ani de zile sa puna in aplicare dispozitii aberante dar legale. Haideti sa citim impreuna ce cere ANP unitatilor si sa ne gandim daca SNLP are sau nu dreptate cand spune ca se incearca furnizarea de vinovati presei, mai presus decat corectarea situatiei? Sau cineva ne crede chiar retardati?